Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?

(Aceasta este o traducere a articolului Ubuntu Spyware: What to Do? de Richard Stallman. Traducere realizată de Răzvan Sandu, după originalul în limba engleză aflat la http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do

Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?

Unul dintre avantajele majore ale Software-ului Liber este acela că grupul dezvoltatorilor și utilizatorilor săi protejează societatea de programele rău-intenționate.  Astăzi, Ubuntu GNU/Linux a devenit un contraexemplu. Ce trebuie să facem ?
Tradițional, software-ul proprietar este asociat cu răul tratament rău aplicat utilizatorilor: plantarea de programe de supraveghere, limitări impuse prin „cătușe digitale” cum ar fi DRM (supranumit „Digital Restrictions Management”) și portițe ascunse, care fac posibile acțiuni dăunătoare, întreprinse prin control de la distanță asupra calculatorului. Programele care permit toate acestea sunt programe rău-intenționate (malware) și trebuie tratate ca atare.  Exemple arhicunoscute includ Windows, iProdusele Apple și „incendiatorul” de cărți virtuale Amazon Kindle [1], care se fac vinovate de toate cele trei „păcate” enumerate; apoi Macintosh și PlayStation III, care impun DRM; cele mai multe telefoane mobile, care ne spionează și oferă portițe ascunse în software; Adobe Flash Player, care spionează și impune DRM; în fine, multe aplicații pentru iProdusele Apple și Android, care se fac vinovate de una sau mai multe dintre aceste practici reprobabile.
Software-ul Liber oferă utilizatorilor șansa de a se apăra de acțiunile programelor rău-intenționate. Mai mult: de obicei, comunitatea îi protejează pe toți ceilalți; majoritatea utilizatorilor nu sunt obligați să miște nici un deget. Iată cum:
Din când în când, programatorii descoperă că un program liber oarecare conține cod rău-intenționat. În general, ei publică imediat o versiune corectată a programului: fiindcă beneficiază de cele patru libertăți care definesc Software-ul Liber (vedeți http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.ro.html), ei pot să facă asta. Varianta modificată se cheamă un „fork” al programului în cauză. În scurt timp, comunitatea începe să utilizeze pe scară largă această variantă corectată, iar cea originală este abandonată. Perspectiva unui abandon nedemn nu este agreată de nici un autor de software; de aceea, chiar și cei care nu sunt animați de o moralitate foarte înaltă se abțin, totuși, să introducă cod rău-intenționat în programele libere.
Dar asta nu se întâmplă întotdeauna. Ubuntu, o distribuție GNU/Linux larg răspândită și care se bucură de o mare influență pe piață, a introdus un program de supraveghere în componența sa. Când un utilizator folosește desktop-ul Ubuntu pentru a căuta un cuvânt oarecare în fișierele aflate pe calculatorul său (deci, local), Ubuntu trimite acel cuvânt către unul dintre serverele Canonical (Canonical este firma care dezvoltă Ubuntu).
Acest mod de comportare este identic cu prima metodă de supraveghere despre care am aflat în Windows. Regretatul meu prieten Fravia mi-a atras atenția că, atunci când căuta un cuvânt în fișierele de pe sistemul lui Windows, acesta trimitea un pachet către un server oarecare, pachet care era detectat de către firewall. Pornind de la acest prim exemplu, am fost mai atent și am aflat despre tendința unor „reputate” programe proprietare de a se comporta ca programe rău-intenționate. Probabil, nu e nici o coincidență în faptul că Ubuntu expediază aceleași informații.
Ubuntu folosește informația generată de căutări pentru a-i prezenta utilizatorului reclame care să-l determine să cumpere diverse articole de la Amazon. Amazon comite multe fapte reprobabile (vedeți http://stallman.org/amazon.html); promovând Amazon, Canonical își aduce propria contribuție la acestea. Totuși, nu reclamele constituie fondul problemei. Fondul problemei îl constituie spionajul. Canonical ne asigură că nu le dezvăluie celor de la Amazon ce anume a căutat fiecare persoană. Totuși, colectarea datelor Dvs. personale de către Canonical este la fel de rea ca și cum ar face-o Amazon însuși.
[INCOMPLET…. traducere în curs]
[1] În limba engleză, „to kindle” înseamnă „a aprinde”, „a întreține un foc” sau „a-l alimenta” (n. tr.)
Publicat de 

Prezentare Ubuntu 12.04 LTS la Universitatea Petru Maior (Targu Mures)

Comunitatea Linux User Group si Universitatea Petru Maior din Targu Mures va invita la lansarea Ubuntu 12.04, una din cele mai populare distributii Linux la nivel mondial.

Data:
Luni, 14 Mai, ora 14
Locatie:
Universitatea Petru Maior
N. Iorga, Nr. 1
Sala L25, Cladirea L

– Prezentari:
Ubuntu One – servicii online de tip Cloud (Asistent Univ. Ing. Bogdan Crainicu – Universitatea Petru Maior din Targu Mures)
Ubuntu 12.04 LTS – User Experience / GUI & Desktop (Gnome 3.4, Unity, HUD), Office (LibreOffice 3.5.x), Privacy (Privacy Manager), Multimedia (Rhythmbox, Ubuntu One Music Store), Network Application  (Remmina, DNSmasq), Server (OpenStack, AWSOME, MAAS) (Popa Adrian Marius – DevOp/REEA.net & Linux Evangelist)

Ps: Va fi si un invitat surpriza ce o sa prezinte noutatile din Kubuntu 12.04

Update:
Documentul pregatitor
http://ubuntuone.com/6DUTPpfwqTlfPc7yV8KygT
Slideurile:
http://ubuntuone.com/1N81BtacJLsYQSslwei6Cv

Cateva poze de la eveniment

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=412574905440274&set=a.409273565770408.95629.100000633030664&type=1&theater

http://www.lug-mures.org/galerie/nggallery/album/prezentare-ubuntu-12-04-lts/

 

 

 


View Larger Map

 

Afis
Afis

Cum se configureaza Patru monitoare si o singura tastatura + un mouse (doua masini Linux)

Se pot configura 4 monitore sa fie folosite pe linux daca aveti doua masini cu support pentru dual monitor astfel:

pe o masina am un radeon 4xxx hd cu dual monitor (borkstationx64) si pe a 2-a masina tot un radeon cu dual monitor (ubuntu-desktop)

pe ambele masini am instalat synergy

sudo apt-get install synergy

pe masina borkstationx64 cu 2 monitoare si cu tastatura + mouse am setata sa fie server

am configurat astfel cat /etc/synergy.conf

section: screens
borkstationx64:
ubuntu-desktop:
end
section: links
borkstationx64:
left = ubuntu-desktop
ubuntu-desktop:
right = borkstationx64

end

si am pornit din consola $ synrgys
si pe cealalta masina (ubuntu-desktop) am dat doar drumul la client

$synergyc borkstationx64

 
Dupa asta se poate folosi mouse-ul si tastatura doar de la o singura masina
Desigur de preferat ar fi fost doua placi sli cu support pentru patru monitoare
dar o asftel de solutie e mai scumpa