Schimbare layout tastatură în Română (varianta standard) / Maghiară in LXDE/Lubuntu

Aveam o problema cu tastatura in Română pe lxde , nicicum nu se schimba din panel chiar daca am adaugat in sesiune la autostart layoutul ro , asa ca am gasit o modalitate sa fie schimbată  , se alege layoutul standard ro cu varianta standard

1. Se adauga indicatorul pe panel : Se face click dreapta pe panel  Add / remove panel items – Panel Applets – Add – Keyboard Layout Switcher.

2. Se adauga in /etc/xdg/lxsession/LXDE/autostart

gksu leafpad /etc/xdg/lxsession/LXDE/autostart

setxkbmap -layout “us,hu,ro” -variant “,,std” -option “grp:ctrl_shift_toggle”

3. Am modificat si in /etc/default/keyboard sa fiu sigur

XKBMODEL=”pc105″
XKBLAYOUT=”us,hu,ro”
XKBVARIANT=”,,std”

 

ps: pentru Lubuntu se inlocuieste LXDE cu Lubuntu in pasul 2

Debian este cea mai folosita distributie de linux pentru aplicatii web server si se afla in crestere pe Luna Ianuarie anul 2013

In ultimul timp Debian Linux a mai castigat cateva subprocente pe piata de webservere ajungand la 32.8%  , Se poate urmari evolutia in timp aici

http://w3techs.com/technologies/details/os-linux/all/all

 

Debian market
Debian market

Cum accesați un calculator cu Linux de pe un dispozitiv Android ?

 Aceia dintre Dvs. care aveți deja tablete sau telefoane Android veți dori, probabil, să le folosiți și pentru a accesa de la distanță un calculator care rulează Linux (în terminal, prin protocolul ssh).

Vă trebuie următoarele:

  • un client ssh pentru Android. Ca și client ssh pentru Android, recomand ConnectBot . În cazul în care caracterele sunt prea mici și nu pot fi citite (pe un ecran de telefon mobil), deschideți terminalul pe mașina de la distanță și setați numărul de linii și coloane la o valoare mai mică, de exemplu 60 x 14 (în loc de 80 x 25, cât pune, implicit, ConnectBot), apoi apăsați butonul Resize.
  • o tastatură Android care să permită nu numai scrierea cu diacritice (dacă este cazul), dar și combinații de taste cu CtrlAltsau Esc (de exemplu, combinația Ctrl-K X este folosită în editorul Linux joe pentru salvarea fișierelor, deci nu puteți folosi joe fără ea). Ca și tastatură completă, gen PC, vă recomand Hacker’s Keyboard . Setați limba română (Settings -> Languages and Input-> Romanian). Setați folosirea tastaturii Hacker’s Keyboard în loc de cea implicită, bifând-o în Settings -> Languages and Input.
  În modul Portrait (vertical), unde spațiul este redus, tastatura va semăna cu cea implicită, fără taste suplimentare (se poate scrie, totuși, cu diacritice, ținând apăsate tastele a, i, s, t, etc.)
  Răsturnând tableta sau telefonul în modul Landscape (orizontal), vor fi prezente și taste suplimentare gen CtrlEsc sau Alt, care se comportă ca o tastatură obișnuită de PC.
Publicat de 

Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?

(Aceasta este o traducere a articolului Ubuntu Spyware: What to Do? de Richard Stallman. Traducere realizată de Răzvan Sandu, după originalul în limba engleză aflat la http://www.fsf.org/blogs/rms/ubuntu-spyware-what-to-do

Programe-spion în Ubuntu: ce e de făcut ?

Unul dintre avantajele majore ale Software-ului Liber este acela că grupul dezvoltatorilor și utilizatorilor săi protejează societatea de programele rău-intenționate.  Astăzi, Ubuntu GNU/Linux a devenit un contraexemplu. Ce trebuie să facem ?
Tradițional, software-ul proprietar este asociat cu răul tratament rău aplicat utilizatorilor: plantarea de programe de supraveghere, limitări impuse prin „cătușe digitale” cum ar fi DRM (supranumit „Digital Restrictions Management”) și portițe ascunse, care fac posibile acțiuni dăunătoare, întreprinse prin control de la distanță asupra calculatorului. Programele care permit toate acestea sunt programe rău-intenționate (malware) și trebuie tratate ca atare.  Exemple arhicunoscute includ Windows, iProdusele Apple și „incendiatorul” de cărți virtuale Amazon Kindle [1], care se fac vinovate de toate cele trei „păcate” enumerate; apoi Macintosh și PlayStation III, care impun DRM; cele mai multe telefoane mobile, care ne spionează și oferă portițe ascunse în software; Adobe Flash Player, care spionează și impune DRM; în fine, multe aplicații pentru iProdusele Apple și Android, care se fac vinovate de una sau mai multe dintre aceste practici reprobabile.
Software-ul Liber oferă utilizatorilor șansa de a se apăra de acțiunile programelor rău-intenționate. Mai mult: de obicei, comunitatea îi protejează pe toți ceilalți; majoritatea utilizatorilor nu sunt obligați să miște nici un deget. Iată cum:
Din când în când, programatorii descoperă că un program liber oarecare conține cod rău-intenționat. În general, ei publică imediat o versiune corectată a programului: fiindcă beneficiază de cele patru libertăți care definesc Software-ul Liber (vedeți http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.ro.html), ei pot să facă asta. Varianta modificată se cheamă un „fork” al programului în cauză. În scurt timp, comunitatea începe să utilizeze pe scară largă această variantă corectată, iar cea originală este abandonată. Perspectiva unui abandon nedemn nu este agreată de nici un autor de software; de aceea, chiar și cei care nu sunt animați de o moralitate foarte înaltă se abțin, totuși, să introducă cod rău-intenționat în programele libere.
Dar asta nu se întâmplă întotdeauna. Ubuntu, o distribuție GNU/Linux larg răspândită și care se bucură de o mare influență pe piață, a introdus un program de supraveghere în componența sa. Când un utilizator folosește desktop-ul Ubuntu pentru a căuta un cuvânt oarecare în fișierele aflate pe calculatorul său (deci, local), Ubuntu trimite acel cuvânt către unul dintre serverele Canonical (Canonical este firma care dezvoltă Ubuntu).
Acest mod de comportare este identic cu prima metodă de supraveghere despre care am aflat în Windows. Regretatul meu prieten Fravia mi-a atras atenția că, atunci când căuta un cuvânt în fișierele de pe sistemul lui Windows, acesta trimitea un pachet către un server oarecare, pachet care era detectat de către firewall. Pornind de la acest prim exemplu, am fost mai atent și am aflat despre tendința unor „reputate” programe proprietare de a se comporta ca programe rău-intenționate. Probabil, nu e nici o coincidență în faptul că Ubuntu expediază aceleași informații.
Ubuntu folosește informația generată de căutări pentru a-i prezenta utilizatorului reclame care să-l determine să cumpere diverse articole de la Amazon. Amazon comite multe fapte reprobabile (vedeți http://stallman.org/amazon.html); promovând Amazon, Canonical își aduce propria contribuție la acestea. Totuși, nu reclamele constituie fondul problemei. Fondul problemei îl constituie spionajul. Canonical ne asigură că nu le dezvăluie celor de la Amazon ce anume a căutat fiecare persoană. Totuși, colectarea datelor Dvs. personale de către Canonical este la fel de rea ca și cum ar face-o Amazon însuși.
[INCOMPLET…. traducere în curs]
[1] În limba engleză, „to kindle” înseamnă „a aprinde”, „a întreține un foc” sau „a-l alimenta” (n. tr.)
Publicat de 

Mozilla a lansat Firefox OS Simulator 1.0 – Mozilla România

Mozilla a anunțat lansarea unei noi versiuni de simulator (1.0) bazat pe HTML5 pentru cei care doresc să vadă cum va funcționa și cum va arăta sistemul de operare mobil FirefoxOS.

 

Aici cum arata simulatorul de Firefox OS bazat pe Linux http://mozilla.ro/mozilla-a-lansat-firefoxos-simulator/

 

Harddisk-uri GPT în GNU/Linux și Windows

Poate că unii administratori de sisteme IT și-au pus deja de problema partiționării noilor harddisk-uri de capacitate mare (2-3 TB), pe noile plăci de bază prevăzute cu UEFI BIOS.

Schema de partiționare recomandată pentru aceste noi harddisk-uri este GPT (prin contrast cu vechea schemă MBRobligatoriu de folosit pe sistemele vechi, prevăzute cu BIOS clasic).

Detalii despre aceste scheme de partiționare și despre migrarea de la cea veche (MBR) la cea nouă (UEFI BIOS) pe Blogul lui Razvan

http://razvansandu.zando.ro/2012/11/harddisk-uri-gpt-in-gnulinux-si-windows.html

 

Drupal Meetup – 8 noiembrie Tîrgu-Mureș

MeetUp-ul din 8 noiembrie de la Tîrgu-Mureș își propune să așeze la aceeași masă profesioniști în utilizarea Drupal, pentru un schimb de experiență util întregii comunități. Întâlnirea se adresează atât începătorilor, cât și avansaților. Prezentările vor fi susținute în limba engleză și vor avea ca temă “Utilizarea și implementarea site-urilor web folosind Drupal”. Inscrierea este libera.

http://groups.drupal.org/node/265623

Vor fi si sfaturi de optimizare drupal pe Linux

Declarații fiscale – fișiere PDF care nu se deschid în programe libere

Dacă ați întâlnit unele fișiere PDF care se deschid în Adobe Reader, dar nu se deschid înSumatraPDF sau alte readere libere – în Windows, GNU/Linux sau MacOS – este vorba despre o problemă cunoscută (la care se lucrează).

În particular, sunt afectate unele formulare de declarații fiscale ANAF cu care lucrează foarte frecvent contabilii români, împiedicând, pentru moment, folosirea Software-ului Liber de către astfel de utilizatori.

Urmărirea rezolvării „bug-ului” se face la Google Code.

Cauza este prezența în fișier a extensiilor XFA Forms, extensii proprietare la formatul PDF, care nu au fost încă standardizate oficial (ISO) și incluse în specificația PDF de bază.

Publicat de la 13:26